A. Regnul Monera

(Procariote)

A. Bacteriile (Bacteryophytya)

Din acest regn fac parte bacteriile si algele albastre-verzi, care sunt organisme unicelulare sau coloniale lipsite de un nucleu tipic, de mitocondrii si dictiozomi. Substanta nucleara este reprezentata de nucleoid. Nutritia este heterotrofa sau autotrofa. Se reproduc asexuat prin diviziune directa (amitoza).
Bacteriile sunt organisme unicelulare sau coloniale, raspandite pretutindeni in natura, in sol, in apa, in aer, in corpul plantelor, animalelor si al omului. O celula bacteriana este formata din: perete celular, membrana, citoplasma si substanta nucleara difuza, numita nucleoid. La exteriorul peretelui celular, unele bacterii pot fi inconjurate de o capsula gelatinoasa . Bacteriile pot prezenta unul sau mai mutlti cili dispusi de jur imprejurul celulei sau la unul din capetele ei.
Forma bacteriilor poate fi: sferica (coci), de bastonas (bacili), de virgula (vibrioni), de spirala (spirili). Uneori pot forma colonii: diplococi (2 coci), stafilococi (aspectul unui ciorchine), streptococi (sub forma de siraguri).
Majoritatea bacteriilor au nutritie heterotrofa.. Unele se hranesc cu substante oganice pe care le descompun pana la produsi simpli - bacterii saprofite, iar altele utilizeaza substantele organice din celulele vii, producandu-le diferite boli -bacterii parazite.
Un numar mic de bacterii au nutritie autotrofa. Unele au capacitatea de fotosin-teza (utilizeaza energia solara), iar altele au capacitatea de chimiosinteza (utilizeaza energia eliberata in urma reactiilor chimice la intuneric).
Reproducerea se realizeaza prin ami¬toza si rar sexuat. In conditii nefavorabile de viata isi diferentiaza o forma de rezistenta numita spor. Bacteriile cuprind doua grupe: Arhebacteriile si Eubacteriile. Arhebacteriile constituie un grup restrans care traieste in medii lipsite de oxigen. Sunt metalogene, care produc gaz metan, si halo-file, care traiesc in medii bogate in saruri.

Clasificarea Eubacteriilor dupa criterii fiziologice:
• bacterii fermentative, care produc fermentatii datorita enzimelor proprii: fermentatia lactica, fermentatia acetica, fermentatia butirica, proces intalnit la topirea plantelor textile;
• bacteriile fixatoare de azot, care traiesc in radacinile plantelor leguminoase, formand nodozitati (Rhizobium legumi-nosarum);
• bacterii de putrefactie, care descompun resturile organice;
• bacterii chimiosintetizante, nitrobacterii-le, sulfobacteriile, ferobacteriile;
• bacterii fotogene care produc lumina in urma unor procese de oxidate;
• bacterii cromogene care produc pigment (rosii, albastri, galbeni) neasimilatori;
• bacterii patogene, care produc boli denumite: bacterioze, la plante (cancerul bacterian al pomilor, al tomatelor, raia neagra a cartofului), animale si om (holera, febra tifoida, tuberculoza, ciuma, sifilisul etc.).

b.Algele (Cyanophytya)
Algele albastre-verzi sunt organisme unicelulare, cu celule izolate sau reunite in colonii, sferice sau filamentoase.
Traiesc in ape dulci in substante organice in descompunere pe soluri, stanci si pereti umezi. Nutritia acestor alge este autotrofa, iar ca produs de asimilatie este un amidon specigic asemanator glicogenului. S-a constatat ca unele alge albastre, printre care si Nostoc, sunt capabile sa fixeze azotul atmosferic pe care-1 utilizeaza in sinteza de substante organice mai complexe.
Reproducerea se realizeaza prin amitoza, adica injumatatirea celulelor din colonia algei, sau pe cale vegetativa prin heterocisti (celule cu pereti ingrosati, de culoare galbuie).

A. Cleiul-pamantului; B. Oscillatoria sp.

Reprezentantul tipic al algelor albastre-verzi este cleiul-pamantului (Nostoc co-mmune).
Colonia acestei alge este formata din numeroase celule sferice, de culoare verde-albastruie, iar din loc in loc apar heterocisti, cu rol in reproducerea vegetativa.
Intreaga colonie este inconjurata de o teaca gelatinoasa. O celula a coloniei este formata dintr-un perete celular, la ex¬terior, o membrana si citoplasma care, la periferie, confine pigmentul verde (clorofila), pigmentul albastru (ficocianina) si pigmentul rosu (ficoeritrina). Aceasta zona se numeste cromatoplasma. Zona centrala a citoplasmei (centroplasma) este reprezentata de un nucleu difuz numit nucleoid, ca la bacterii.
Aceasta alga pe vreme de ploaie apare ca o masa gelatinoasa de culoare verde-inchis sau albastruie, iar pe vreme de us-caciune formeaza o pojghita scortoasa, uscata, de culoare neagra-verzuie.
Alti reprezentanti: Oscillatoria sp., Anabaena sp., Rivularia.